Amos Oz in dialog cu Gabriel Liiceanu

La invitatia Editurii Humanitas Fiction si a Ambasadei Israelului la Bucuresti, Amos Oz, unul dintre cei mai importanti scriitori israelieni, va fi prezent la Bucuresti, in perioada la 27-28 februarie 2012.

Scriitorul va sustine o conferinta de presa luni, 27 februarie, ora 12.00, la Hotelul InterContinental, Sala Fortuna Est, etajul 21. In aceeasi zi, la ora 18.30, la Ateneul Roman, va avea loc conferinta Amos Oz in dialog cu Gabriel Liiceanu. Biletele pentru conferinta vor fi puse in vanzare marti, 21 februarie.

Amos Oz in dialog cu Gabriel Liiceanu

Amos Oz
Amos Oz
Marti, 28 februarie, ora 11.00, Amos Oz va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti, festivitatea de decernare desfasurandu-se in Sala Constantin Stoicescu a Palatului Facultatii de Drept (Bd. Mihail Kogalniceanu nr. 36-46). De la ora 17.00, la Libraria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45) va fi lansata seria de autor Amos Oz a Editurii Humanitas Fiction, cu volumele Odihna desavarsita, Cutia neagra, Cum sa lecuiesti un fanatic, Rime despre viata si moarte, Poveste despre dragoste si intuneric si Scene de viata campestra. La eveniment vor vorbi: Amos Oz, Marlena Braester, Ioana Parvulescu si Denisa Comanescu.

Seria de autor Amos Oz a fost inaugurata de Denisa Comanescu, directorul editorial al Editurii Humanitas Fiction, in mai 2011, cu publicarea romanului Rime despre viata si moarte (aparut initial in 2009, in colectia Raftul Denisei, in traducerea Ioanei Petridean), urmata de volumele Scene de viata campestra (Humanitas Fiction, 2011; traducere de Ioana Petridean), Poveste despre dragoste si intuneric (Humanitas Fiction, 2008, 2009, 2011; traducere de Dana-Ligia Ilin), Cum sa lecuiesti un fanatic (Humanitas, 2007; Humanitas Fiction, 2011; traducere de Dana-Ligia Ilin), Odihna desavarsita (Humanitas Fiction, 2011; traducere de Marlena Braester) si Cutia neagra (Humanitas Fiction, 2012; traducere de Marlena Braester). De acelasi autor au mai aparut: Sa nu pronunti: noapte (Humanitas Fiction, 2010; traducere de Marlena Braester) si Deodata in adancul padurii (Humanitas, 2010; traducere de Dana-Ligia Ilin).Poveste despre dragoste si intuneric, Scene de viata campestra si Cum sa lecuiesti un fanatic sunt in curs de aparitie, tot la Humanitas Fiction, in editie eBook.In seria de autor Amos Oz vor fi publicate romanele Dealul Sfatului Nelegiuit, Pantera din subterana (ambele traduse din ebraica de Any Shilon), Sotul meu, Michael, precum si cartea pentru copii, Soumchi (ultimele doua traduse din ebraica de Ioana Petridean).

Amos Oz, unul dintre cei mai importanti prozatori si eseisti israelieni, s-a nascut la Ierusalim in 1939, intr-o familie de carturari si profesori, originara din Polonia si Rusia. Figura tutelara a familiei, asa cum apare in cunoscutul sau roman autobiografic de mai tarziu, Poveste despre dragoste si intuneric, este fratele bunicului patern, profesorul doctor Joseph Klausner. Venit in Palestina la inceputul secolului trecut, acesta va ajunge pe culmile recunoasterii sociale si intelectuale – o strada din Ierusalim ii poarta numele, in timp ce scrierile lui sunt de referinta in bibliografia iudaismului. Parintii lui Amos vor avea insa un alt destin: tatal lui, Yehuda Arieh Klausner, desi studiase literatura si istoria in Polonia, cunostea 17 limbi si avea o cultura vasta, va ramane in umbra unchiului sau, fiind nevoit sa accepte un post modest de bibliotecar, in timp ce mama lui, Fania, o femeie la fel de cultivata, de o sensibilitate aparte, purtand in suflet nostalgia Europei, va ceda in fata greutatilor si a lipsurilor vietii de emigrant si se va sinucide cand Amos implinea varsta de 12 ani.In 1954, la 15 ani, adolescentul fragil si crescut printre carti se razvrateste impotriva tatalui si paraseste Ierusalimul. Se stabileste in kibbutzul Hulda, unde isi va schimba numele de familie, devenind Amos Oz. La doar 20 de ani i se publica primele povestiri in revista literara Keshet, cu putin timp inainte de a fi trimis de colectivitatea kibbutzului sa studieze filozofia si literatura la Universitatea din Ierusalim. In 1967 lupta in Razboiul de Sase Zile, iar in 1973 participa la Razboiul de Yom Kippur.Dupa absolvirea Facultatii de Filozofie a Universitatii Ebraice din Ierusalim revine in kibbutz, unde practica agricultura si preda la liceul local timp de 25 de ani, pana in 1986, cand se muta impreuna cu sotia si fiul sau in orasul Arad, pe tarmul Marii Moarte.De-a lungul timpului Amos Oz a fost invitat al unor prestigioase institutii de invatamant superior precum Colegiul St. Cross, Oxford (1969-1970), Universitatea Ebraica din Ierusalim (1975, 1990) si Colegiul Colorado Springs (1984-1985) din S.U.A. Din 1987, Amos Oz preda literatura ebraica la Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva.In 1991 Amos Oz devine membru al Academiei de Limba Ebraica din Israel.Scriitorului israelian i-au fost acordate pana in prezent zece titluri Doctor Honoris Causa din partea: Hebrew Union College – Cincinnati, Ohio si Ierusalem (1988), Colegiul Western New England din Springfield, S.U.A. (1988), Universitatea din Tel Aviv, Israel (1992), Universitatea Brandeis, S.U.A. (1998), Seminarul Teologic Evreiesc din New York, S.U.A. (2006), Universitatea Ebraica din Ierusalim, Israel (2006), Institutul Weizmann din Rehovot, Israel (2006), Universitatea din Anvers, Belgia (2008), Universitatea pentru Straini din Siena, Italia (2010), Universitatea din Melbourne, Australia (2011).Din 1965 pana in prezent Amos Oz a publicat 35 de carti, dintre care 13 romane, patru volume de povestiri si nuvele, carti pentru copii si noua volume care cuprind eseuri si articole.Primul sau volum de povestiri, Acolo unde urla sacalii, apare in 1965, fiind urmat de romanul Altundeva poate (1966). Dupa succesul romanului Sotul meu, Michael din 1968, Amos Oz continua sa publice carti de fictiune: Pana la moarte (1971), Atinge apa, atinge vantul (1973), Dealul Sfatului Nelegiuit (1976), Soumchi (1978), Odihna desavarsita (1982; Humanitas Fiction, 2011), Cutia neagra (1987; Humanitas Fiction, 2012), Sa cunosti o femeie (1989), Fima (1991), Sa nu pronunti: noapte (1994; Humanitas Fiction, 2010), Pantera din subterana (1995), Aceeasi mare (1999), Poveste despre dragoste si intuneric (2002; Humanitas Fiction, 2008, 2009, 2011), Deodata in adancul padurii (2005; Humanitas, 2010), Rime despre viata si moarte (2007; Humanitas Fiction, 2009, 2011), Scene de viata campestra (2009; Humanitas Fiction, 2011). Volumele de eseuri politice si literare ale lui Amos Oz au fost traduse in multe tari, cel mai cunoscut fiind Cum sa lecuiesti un fanatic, publicat in 2002 (Humanitas, 2007; Humanitas Fiction, 2011).Cartile lui Amos Oz au fost traduse in 42 de limbi, in 43 de tari.Printre numeroasele distinctii primite de Amos Oz se numara:Premiul Holon Municipial, 1965, Israel, pentru volumul Acolo unde urla sacalii; Premiul Brener, Israel, 1976, pentru Dealul Sfatului Nelegiuit; Premiul pentru Literatura pentru Copii Ze ev, Israel, 1978, pentru Soumchi; Premiul pentru Literatura pentru Copii Hans Christian Andersen, Danemarca, 1978, pentru Soumchi; Premiul Bernstein, Israel, 1983, pentru Odihna desavarsita; Ordinul Artelor si Literelor, in rang de Ofiter,1984, Franta; Scriitorul Anului, premiu acordat de The Lotos Club, New York, 1985; Premiul Bialik, Israel, 1986; Premiul Femina Etranger, Franta, 1988, pentru romanul Cutia neagra; Premiul Wingate, Marea Britanie, 1988, pentru romanul Cutia neagra; Premiul Pacii, Germania, 1992, acordat la Targul de carte de la Frankfurt; Premiul pentru Literatura pentru Copii Luchs, Bremen/Germania, 1993, pentru Soumchi; Premiul pentru Literatura pentru Copii Hamore, Franta, 1993, pentru Soumchi; Premiul Maurice A. Stiller, Universitatea Ebraica din Baltimore, Maryland, S.U.A., 1994; Distinctia de Cavaler al Ordinului Legiunea de Onoare, acordata de Jacques Chirac, 1997; Premiul Blue Cobra, Elvetia, 1997, pentru Pantera din subterana; Premiul Israel pentru Literatura, 1998; Premiul Freedom of Expression acordat de Uniunea Scriitorilor Norvegieni, 2002; Premiul Der Geschwister Korn-und-Gerstenmann-Stiftung, Germania, 2003; Premiul France Culture, 2004, pentru Poveste despre dragoste si intuneric; Marele Premiu Ovidius al Festivalului International Zile si nopti de literatura al Uniunii Scriitorilor din Romania, 2004; Premiul Catalonia, Spania, 2004, pentru Poveste despre dragoste si intuneric; Premiul Die Welt, Germania, 2004, pentru Poveste despre dragoste si intuneric; Premiul Viajes Con Cuaderno, Spania, 2004; Premiul Sandro Onofri, Roma, Italia, 2004, pentru Poveste despre dragoste si intuneric; Premiul Bruno Kreisky, Viena, Austria, 2005, pentru Poveste despre dragoste si intuneric; Premiul KORET, S.U.A., 2005, pentru Poveste despre dragoste si intuneric; Premiul Goethe, Germania, 2005, pentru Poveste despre dragoste si intuneric; Premiul Wingate, Londra, Marea Britanie, 2005, pentru Poveste despre dragoste si intuneric; Premiul S.Y. Agnon, Ierusalim, 2006, pentru Poveste despre dragoste si intuneric; Premiul Europa, Berlin, Germania, 2006; Premiul Corine, Germania, 2006; Distinctia Crucea de Onoare a Republicii Federale Germania, 2007; Premiul Grinzane Cavour, Italia, 2007; Premiul Prince of Asturias, Spania, 2007; Premiul Dan David al Universitatii din Tel Aviv, 2008; Premiul Primo Levi, Italia, 2008; Premiul Ulysses, Genova, Italia, 2008; Premiul Heinrich Heine, Germania, 2008; Premiul Jonas Weiss, Suedia, 2009; Premiul Siegfried Unseld, Germania, 2010; Premiul Targului de carte de la Budapesta pentru Rime despre viata si moarte, 2010; Premiul Cititorilor la Targul de carte din Torino, Italia, 2010; Premiul Mediterranee Etranger, Franta, 2010, pentru Scene de viata campestra.

Foto: Colin McPherson

Citeste mai mult: Amos Oz, doua zile la Bucuresti, 27 – 28 februarie 2012

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Connect with Facebook

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.